Obiectul este un fel de pocal (cupă) foarte mare, din bronz argintat, bogat decorată manual pe aproape întreaga suprafaţă cu motive simbolice zoomorfe şi antropomorfe, basoreliefuri reprezentînd diverşi atleţi. Înălţime 40 cm, diametru 20 cm, greutate circa 15-20 kilograme. În partea de jos are inscripţionat, cu litere săpate în bronz, "Mens sana in corpore sano. Dedesupt, sub postament, are gravate următoarele date: Fecit -Erdös Tibor-Fekete Jozsef-Varadiensis-1948. Lucrarea este confecţionată prin modelare, turnare şi sculptare de un mare artist român, Iosif Fekete.

Autorul al acestei lucrări de artă nu mai are nevoie de nici o prezentare. Deţinător a numeroase premii importante, autor al unor monumente celebre, printre care Monumentul Aviatorilor din Bucureşti, Iosif Fekete (Fekete József, sau Iosif Fekete Negrulea) este un sculptor faimos astăzi. Fiind situat pe intens circulatul bulevard cu acelaşi nume, Monumentul Aviatorilor este un important punct de reper. Impunătorul monument are o înălţime de 20 metri, fiind compus din sculpturi de bronz aşezate pe un postament de beton armat, placat cu piatră de Banpotoc (o mică localitate pitorească din apropierea Hunedoarei, cu un calcar valoros, preferat şi de Brâncuşi). Deasupra obeliscului este aşezată o statuie înaltă de 5 m, cîntărind 5 tone, care ilustrează omul zburător, având aripile desfăşurate.

Iosif Fekete s-a născut în 1903, la Hunedoara. Între 1909 și 1912 urmează clasele primare în orașul natal. Din 1913 pînă în 1916 urmează cursurile liceului din Miercurea Ciuc. Între 1919 și 1921 este ucenic lăcătuș la uzinele de fier din Hunedoara. Din 1921 pînă în 1927 urmează cursurile Școlii de Belle Arte din București avîndu-i ca profesori pe: Dimitrie Paciurea, Ion Jalea, Fritz Storck, Constantin Artachino și George Demetrescu Mirea. Artist de excepţie, intrat în conştiinţa publicului şi criticilor ca autor al unei vaste opere, Iosif Fekete s-a impus ca un talent remarcabil, original şi plin de forţă încă de pe vremea cînd îşi făcea studiile de specialitate la Şcoala de Belle Arte. La îndemnul lui Paciurea, în 1925 începe să expună la Salonul Oficial, unde este premiat de patru ori între 1929-33. Are numai 25 de ani cînd începe să lucreze la Monumentul Aviatorilor din Bucureşti - realizat între 1928 şi 1930 -, de care îşi va lega pentru totdeauna numele. În 1945 se stabilește definitiv la Oradea, unde va realiza cea mai mare parte a lucrărilor sale. Dar fără Bucureşti, fără legăturile cu artiştii români, fără prietenia lui Ciucurencu şi Ladea, fără învăţăturile lui Paciurea şi Oscar Han, fără influenţele primite de la Jalea şi Medrea, fără interacţiunea cu aceştia nu ar fi devenit ceea ce a fost să fie la apogeul carierei sale. Multe din lucrările sale monumentale pot fi văzute şi astăzi, nici o revoluţie nu le-a înlăturat, probabil din cauza valorii lor artistice. Dar mai are multe lucrări monumentale: statuile reprezentîndu-i pe Constantin Brâncuşi, Bartók Béla, Horváth Imre etc. Toate lucrările sale demonstrează că Fekete face parte din avangarda sculpturii moderne central-europene.