Crucifix realizat în tempera și foiță de aur, după celebrul Crucifix al lui Cimabue la Santa Croce din anul 1265.
Arta italiana, avand urmatoarele dimensiuni: 39cm x 33cm x 3,5cm

Crucifixul original este o troiță de lemn foarte mare (448 cm × 390 cm), pictată în tempera, atribuită pictorului și mozaicistului florentin Cimabue, una dintre cele două crucifixe mari care i-au fost atribuite.
Lucrarea a fost comandată de călugării franciscani din Santa Croce și este construită dintr-un aranjament complex de cinci plăci principale și opt plăci auxiliare de lemn. Este una dintre primele opere de artă italiene care se rupe de stilul bizantin medieval târziu și este renumită pentru inovațiile sale tehnice și iconografie umanistă .
Aurirea și monumentalitatea crucii o leagă de tradiția bizantină. Lucrarea prezintă o reprezentare reală și impunătoare din punct de vedere fizic a pasiunii de la Calvar. Hristos este arătat aproape gol: ochii lui sunt închiși, chipul său lipsit de viață și înfrânt. Corpul lui se prăbușește într-o poziție contorsionată de agonia prelungită. O reprezentare grafică a suferinței umane, pictura are o importanță fundamentală în istoria artei și a influențat pictori de la Michelangelo , Caravaggio și Velázquez până la Francis Bacon.
Reprezentările Fecioarei și ale lui Ioan Evanghelistul îl flanchează pe Hristos în panouri dreptunghiulare mici la ambele capete ale brațelor sale întinse.

Lucrarea originală se află în Basilica di Santa Croce din Florența de la sfârșitul secolului al XIII-lea și la Museo dell'Opera Santa Croce de la restaurarea după inundarea Arno în 1966. Ea rămâne în stare proastă, în ciuda eforturilor de conservare .