Geantă croșetată manual, din șapte fire de culori diferite.
Interiorul este căptușit și are două buzunare.
Se închide în partea de sus cu un șnur prevăzut cu doi ciucuri.
Geanta mai are un șnur împletit, fiind astfel concepută încât să poată fi purtată, la nevoie, ca rucsac.

Dimensiuni: diametru bază aprox. 22 cm, înălțime aprox. 25 cm.
Geanta are o curea de umăr (țesută manual la război) cu o lungime de aprox. 110 cm și o lățime de 3,5 cm.

Geanta este ornamentată cu motivele populare din Muntenia, patru cai și floare de cuișoare.
Calul și lupul, în calendarul popular, domină fiecare câte o jumătate de an; lupul stăpânește perioada hibernală, vremea frigului și a morții, în timp ce calul are sub puterea sa perioada de primăvară și vară, vremea renașterii firii, a tinereții și a elementelor vitale... de un deosebit interes este denumirea de cai dată unor motive, care în stilizarea lor perfectă reproduc capetele afrontate a doi cai, precum și atribuirea aceleiași denumiri (patru cai) crucii frânte, sau vârtelniței cu patru brațe, simbol al soarelui, care, în cele mai vechi culturi ale omenirii, a fost totdeauna asociat cu cursa diurnă a cailor ce trag carul de foc al zeului luminii. (Antonescu Romulus- Dicționar de simboluri și credințe tradiționale românești)
Denumire populară garoafă de camp, scaunul lui Dumnezeu (Dicționarul de sinonime al limbii române).
În lirica orală românească, floarea de garoafă simbolizează iubita, alături de trandafir fiind una dintre cele mai folosite metafore . Evident însă că textele folclorice valorifică de fapt comparația iubitei cu garofița sau garoafa-de-câmp. (Antonescu Romulus - Dicționar de simboluri și credințe tradiționale românești)

Transport gratuit (în România), cu verificare!

Produs la comandă, disponibil în 7 (șapte) zile.

Meșterit în România.